Ziua internaţională a fericirii ("International Day of Happiness").

😃Anual, la data de 20 martie este celebrată Ziua internaţională a fericirii ("International Day of Happiness"). A fost proclamată de Adunarea Generală a ONU prin Rezoluţia 66/281 din 12 iulie 2012, potrivit www.un.org.

Pentru ediţia din acest an a Zilei internaţionale a fericirii, site-ul oficial al evenimentului, happynessday.org, subliniază importanţa pe care relaţiile pozitive cu ceilalţi oameni o au atât asupra propriei stări de bunăstare, cât şi asupra fericirii generale. Atenţia la nevoile celuilalt, generozitatea şi recunoştinţa sunt trei valori care au potenţialul de a ne spori starea de mulţumire interioară, satisfacţia de viaţă şi, atunci când apar situaţii de criză precum pandemii sau conflicte, de a le diminua consecinţele negative. "În lumea de azi, există multe motive serioase de îngrijorare. Dar chiar dacă nu putem întotdeauna să schimbăm ceea ce se întâmplă, putem alege cum să reacţionăm", arată happynessday.org. "Grija pentru bunăstarea oamenilor trebuie să fie în topul priorităţilor noastre, iar bunătatea este cheia pentru o lume mai fericită", completează dr. Mark Williamson, citat de happynessday.org.

În 2021, tema Zilei internaţionale a fericirii a fost "Fericire pentru toţi, pentru totdeauna" ("Happiness for All, Forever"), arată happinessday.org. Toţi oamenii au dreptul la fericire şi bunăstare, iar pentru a atinge acest ambiţios ţel, este nevoie de un efort conjugat, care să înceapă cu fiecare dintre noi şi să continue la nivel de organizaţii, comunităţi, naţiuni şi, în cele din urmă, al întregii umanităţi.

La 18 martie 2022, Organizaţia Naţiunilor Unite a publicat cel de-al zecelea Raport Mondial al Fericirii (World Happiness Report), care clasifică fericirea globală în aproximativ 150 de ţări şi care este realizat de Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă al ONU. Finlanda a fost desemnată "cea mai fericită ţară din lume" pentru al cincilea an consecutiv, conform https://worldhappiness.report/. Cu un scor de 7,82 din 10, ţara nordică cu 5,5 milioane de locuitori se află înaintea Danemarcei, Islandei, Elveţiei şi a Ţărilor Jos, într-un top 10 neschimbat al clasamentului, dominat de ţările europene, în special din Europa de Nord.

"Ţările care au înregistrat cele mai mari progrese (în clasament) au fost Serbia, Bulgaria şi România. Ţările cel mai prost clasate sunt Liban, Venezuela şi Afganistan", conform studiului.

România se situează pe poziţia cu numărul 28 din totalul de 146 de ţări analizate, situându-se înaintea Spaniei (poziţia 29), Italiei (31) sau Slovaciei (35), dar fiind devansată de Cehia (18), Franţa (20) sau Slovenia (22).

Studiul, publicat începând din 2012, foloseşte în principal sondaje Gallup în care oamenii sunt întrebaţi care este nivelul lor de fericire. Printre criteriile utilizate pentru evaluare sunt incluse Produsul Intern Brut (PIB), nivelul de solidaritate, de libertate individuală şi de corupţie, pentru a se obţine în final un scor general.

Pentru ziua de 20 martie, happinessday.org ne sugerează zece paşi pe care îi putem urma pentru a fi mai fericiţi şi pentru a răspândi fericire în jur. De exemplu, putem anunţa Ziua mondială a fericirii într-un mod creativ, postând pe internet un cântec sau o altă creaţie artistică veselă. Meditaţia, gândirea pozitivă şi acceptarea de sine au un rol important pentru propria stare de bine, căci "fericirea vine din interior". Un alt pas ia în considerare atitudinea faţă de ceilalţi. Un simplu zâmbet adresat unui necunoscut sau reluarea legăturii cu un vechi prieten sau cu o rudă pot constitui motive de bucurie pentru toţi cei implicaţi. Promovarea pe reţelele de socializare a activităţilor care ne fac fericiţi poate fi un alt mod, simplu şi la îndemână, de a lega prietenii şi de a-i inspira pe alţii. Plimbările în natură sunt demonstrate, la rândul lor, ca fiind surse de fericire şi bună dispoziţie.

Nu în ultimul rând, Ziua internaţională a fericirii poate fi sărbătorită prin promovarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, adoptată de ONU în septembrie 2015. În cadrul acesteia se regăsesc cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă, printre care se află eradicarea sărăciei extreme, accesul universal la educaţie şi la sănătate, reducerea inegalităţilor, combaterea încălzirii climatice.